Calculator independență financiară
Pornește de la venitul lunar pe care ați vrea să îl acopere portofoliul și calculează ce capital este necesar și în cât timp l-ați strânge. Spre deosebire de calculatoarele obișnuite, ținta este ajustată cu inflația pe toată perioada de economisire — pentru că o sumă exprimată în banii de azi are nevoie de tot mai mulți lei nominali cu fiecare an care trece.
ați atinge pragul în
| Capital necesar, în banii de azi≈ 228.986 EUR la cursul de referință BNR din 12.08.2026. 4.000 lei pe lună la o rată de retragere de 4% pe an. Este o simplă împărțire, nu o constatare: vedeți nota de sub rezultat despre ce este și ce nu este rata de retragere. | 1.200.000 lei |
|---|---|
| Capital necesar la momentul atingeriiAceeași putere de cumpărare, dar în banii de atunci: ținta crește cu 4% pe an cât timp economisiți. Aceasta este cifra pe care proiecția trebuie să o atingă efectiv. | 3.348.783 lei |
| Sold la acel moment | 3.351.333 lei |
Ținta se mișcă în timp ce economisiți. Un obiectiv exprimat în banii de azi are nevoie de tot mai mulți lei nominali pe măsură ce trec anii, așa că data reală este mai târzie decât cea obținută raportând la un prag înghețat la prețurile de astăzi — care este ce fac majoritatea calculatoarelor de acest fel.
- Bani depuși
- Profit din capitalizare
- Soldul în banii de azi
Cifrele exacte, an cu an, sunt în tabelul de mai jos.
An cu an
| Anul | Sold inițial | Depus | Profit | Sold final | În banii de azi |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | 50.000 lei | 60.000 lei | 3.863 lei | 113.863 lei | 109.484 lei |
| 2 | 113.863 lei | 60.000 lei | 7.056 lei | 180.919 lei | 167.270 lei |
| 3 | 180.919 lei | 60.000 lei | 10.409 lei | 251.328 lei | 223.429 lei |
| 4 | 251.328 lei | 60.000 lei | 13.929 lei | 325.257 lei | 278.031 lei |
| 5 | 325.257 lei | 60.000 lei | 17.626 lei | 402.883 lei | 331.140 lei |
| 6 | 402.883 lei | 60.000 lei | 21.507 lei | 484.390 lei | 382.820 lei |
| 7 | 484.390 lei | 60.000 lei | 25.582 lei | 569.972 lei | 433.132 lei |
| 8 | 569.972 lei | 60.000 lei | 29.862 lei | 659.834 lei | 482.134 lei |
| 9 | 659.834 lei | 60.000 lei | 34.354 lei | 754.188 lei | 529.883 lei |
| 10 | 754.188 lei | 60.000 lei | 39.073 lei | 853.261 lei | 576.432 lei |
| 11 | 853.261 lei | 60.000 lei | 44.025 lei | 957.286 lei | 621.835 lei |
| 12 | 957.286 lei | 60.000 lei | 49.228 lei | 1.066.514 lei | 666.141 lei |
| 13 | 1.066.514 lei | 60.000 lei | 54.688 lei | 1.181.202 lei | 709.399 lei |
| 14 | 1.181.202 lei | 60.000 lei | 60.423 lei | 1.301.625 lei | 751.656 lei |
| 15 | 1.301.625 lei | 60.000 lei | 66.444 lei | 1.428.069 lei | 792.956 lei |
| 16 | 1.428.069 lei | 60.000 lei | 72.767 lei | 1.560.836 lei | 833.343 lei |
| 17 | 1.560.836 lei | 60.000 lei | 79.404 lei | 1.700.240 lei | 872.858 lei |
| 18 | 1.700.240 lei | 60.000 lei | 86.375 lei | 1.846.615 lei | 911.541 lei |
| 19 | 1.846.615 lei | 60.000 lei | 93.694 lei | 2.000.309 lei | 949.432 lei |
| 20 | 2.000.309 lei | 60.000 lei | 101.378 lei | 2.161.687 lei | 986.566 lei |
| 21 | 2.161.687 lei | 60.000 lei | 109.448 lei | 2.331.135 lei | 1.022.980 lei |
| 22 | 2.331.135 lei | 60.000 lei | 117.919 lei | 2.509.054 lei | 1.058.709 lei |
| 23 | 2.509.054 lei | 60.000 lei | 126.816 lei | 2.695.870 lei | 1.093.785 lei |
| 24 | 2.695.870 lei | 60.000 lei | 136.156 lei | 2.892.026 lei | 1.128.242 lei |
| 25 | 2.892.026 lei | 60.000 lei | 145.964 lei | 3.097.990 lei | 1.162.108 lei |
| 26 | 3.097.990 lei | 60.000 lei | 156.263 lei | 3.314.253 lei | 1.195.415 lei |
| 27 | 3.314.253 lei | 60.000 lei | 167.075 lei | 3.541.328 lei | 1.228.191 lei |
Ce presupune acest calcul
Capitalizare lunară. Randamentul anual introdus este creșterea pe un an întreg, deci rata lunară folosită este 0,4074%, iar douăsprezece luni la rândul lor dau exact 5%. Contribuția se consideră depusă la sfârșitul lunii.
Rezultatul este aritmetică pe ipotezele introduse, nu o prognoză. Randamentele nu sunt garantate, piețele scad la fel de real cum cresc, iar o curbă netedă nu seamănă cu drumul efectiv al niciunui portofoliu: doi investitori cu același randament mediu pot ajunge în locuri foarte diferite, în funcție de ordinea anilor buni și a celor slabi.
Ce presupune calculul și ce nu promite
O proiecție nu este o promisiune. Fiecare punct de mai jos schimbă rezultatul sau schimbă înțelesul lui, iar unele sunt exact ipotezele pe care calculatoarele generaliste le lasă nespuse. Singura cifră măsurată de aici este inflația: 8.2% pe an în iulie 2026, publicată de INS. Tot restul sunt ipotezele dumneavoastră.
-
Calculul compune lunar, iar randamentul anual introdus este creșterea pe un an întreg: 7% pe an înseamnă un factor de 1,07 după douăsprezece luni, adică o rată lunară de 0,5654%, nu 7% împărțit la 12. Multe calculatoare împart la 12 și obțin astfel 7,23% pe an fără să spună.
Ipoteza de compunere -
Contribuția lunară se consideră depusă la sfârșitul lunii, deci nu produce randament în luna în care a fost depusă. Este varianta prudentă; depunerea la început de lună ar adăuga o lună de creștere fiecărei contribuții.
Momentul contribuției -
Comisionul anual se scade din randamentul brut înainte de compunere. Costul afișat nu este suma comisioanelor plătite, ci diferența dintre soldul final și soldul care ar fi existat fără comision — adică inclusiv randamentul pe care l-ar fi produs banii reținuți.
Comisionul -
Un randament mediu nu este un randament anual. Piețele scad la fel de real cum cresc, iar o curbă netedă nu seamănă cu drumul efectiv al niciunui portofoliu. Doi investitori cu același randament mediu pot ajunge în locuri foarte diferite, în funcție de ordinea în care au venit anii buni și cei slabi — este ceea ce se numește riscul secvenței randamentelor.
Randamentul nu este garantat -
Calculatorul aplică impozitul o singură dată, la final, asupra întregului câștig, și numai dacă introduceți o cotă. Regimul fiscal real din România depinde de instrument, de perioada de deținere și de intermediar, iar CASS pentru veniturile din investiții se datorează la praguri raportate la salariul minim, nu ca procent din câștig. Niciuna dintre acestea nu este modelată aici.
Impozitarea -
Întreaga proiecție se desfășoară într-o singură monedă, cea aleasă de dumneavoastră. Cursul de schimb nu este proiectat în viitor, pentru că nimeni nu îl poate prognoza pe 30 de ani; conversia afișată lângă rezultat folosește cursul de referință BNR de la data indicată și are rol informativ.
Moneda
Cum se calculează
Întrebarea „de cât am nevoie ca să nu mai depind de salariu” se descompune în două, iar a doua este cea care se calculează greșit aproape peste tot.
Cât capital este necesar
Prima parte este o împărțire. Dacă vreți un venit de 4.000 de lei pe lună, adică 48.000 pe an, și presupuneți că puteți retrage anual 4% din portofoliu, capitalul necesar este 48.000 împărțit la 0,04, adică 1.200.000 de lei. Cu cât rata de retragere este mai mică, cu atât capitalul necesar este mai mare: la 3% ajunge la 1.600.000, la 5% scade la 960.000.
Împărțirea este simplă. Ipoteza din spatele ei nu este — vedeți secțiunea despre rata de retragere de mai jos.
În cât timp îl strângeți — și de ce ținta se mișcă
A doua parte nu este o formulă, ci o căutare, și motivul merită explicat pentru că el este diferența dintre acest calculator și majoritatea celorlalte.
Cei 1.200.000 de lei de mai sus sunt exprimați în banii de azi. Peste douăzeci de ani, aceeași putere de cumpărare cere mult mai mulți lei nominali. Prin urmare, cât timp economisiți, ținta urcă odată cu inflația, în timp ce soldul urcă odată cu randamentul. Calculatorul le urmărește pe amândouă, lună de lună, și raportează prima lună în care soldul depășește pragul de atunci — nu pragul de astăzi.
Diferența nu este cosmetică. Pe valorile cu care pornește formularul, un calcul raportat la un prag înghețat la prețurile de azi dă 13 ani și 2 luni. Calculul corect dă 26 de ani și 2 luni. Este exact dublu, iar eroarea merge întotdeauna în direcția care vă face plăcere.
Exemple concrete
5.000 de lei investiți lunar, venit dorit 4.000 de lei
Cu 50.000 de lei deja strânși, 5.000 de lei investiți lunar, un randament de 6% și un comision de 1%, la o inflație presupusă de 4% pe an: pragul este atins după 26 de ani și 2 luni. Capitalul necesar este de 1.200.000 de lei în banii de azi, dar de 3.348.783 de lei în banii de peste 26 de ani — aceeași putere de cumpărare, alt număr.
Cât de mult depinde răspunsul de o singură ipoteză
Păstrând absolut totul neschimbat și mișcând doar inflația presupusă:
| Inflație presupusă | Timp până la prag |
|---|---|
| 0% | 13 ani și 2 luni |
| 2% | 16 ani și 10 luni |
| 3% | 20 de ani și 1 lună |
| 4% | 26 de ani și 2 luni |
| 5% | 56 de ani și 9 luni |
| 8,2% (nivelul măsurat recent de INS) | nu se atinge în 60 de ani |
Un singur câmp, mutat cu câteva puncte, transformă un plan de treisprezece ani într-unul imposibil. Explicația nu este dramatică: dacă randamentul net după comision abia depășește inflația, capitalul aproape că nu crește în termeni reali, iar un obiectiv egal cu de 25 de ori cheltuiala anuală devine inaccesibil pe o viață de muncă.
Concluzia utilă nu este că un anumit număr este cel corect, ci că nu există un răspuns unic. Rulați calculul pe mai multe ipoteze și priviți intervalul, nu cifra.
Ce nu acoperă acest calculator
Rata de retragere nu este o constantă. Cei 4% provin dintr-o serie de studii americane din anii ’90, pe portofolii americane de acțiuni și obligațiuni, pe un orizont de 30 de ani, cu inflația și fiscalitatea de acolo. Nu au fost testați pe piața românească, pe portofolii în lei sau pe orizonturi mai lungi, și au fost contestați în ambele direcții de atunci încoace. Este un punct de plecare pentru o discuție, nu un rezultat.
Faza de retragere. Calculul se oprește în momentul atingerii pragului. Dacă banii rezistă apoi treizeci de ani este o cu totul altă întrebare, iar răspunsul depinde puternic de ordinea randamentelor: un deceniu slab imediat după ce vă opriți din muncă este scenariul care sparge planuri confortabile pe hârtie.
Impozitele și contribuțiile. Nici acumularea, nici retragerile nu sunt impozitate aici. În practică, aveți nevoie de mai mult decât arată pagina.
Pensia publică, proprietățile, veniturile din alte surse și orice schimbare de venit sau de cheltuieli pe parcurs.
Rezultatul este o ilustrare a aritmeticii acumulării pe ipotezele introduse de dumneavoastră, nu consultanță financiară și nu un plan. Dacă vă interesează mecanica din spate — capitalizarea lunară, efectul comisionului, valoarea reală a unei sume viitoare — ea este explicată pe larg la calculatorul de dobândă compusă. Punctul de plecare al sumei investite lunar este salariul net, iar dacă aveți un credit în derulare, compararea rambursării anticipate cu investirea aceleiași sume începe la calculatorul de rată.
Întrebări frecvente
De ce îmi dă un termen mult mai lung decât alte calculatoare?
Pentru că ținta nu stă pe loc. Dacă vreți 4.000 de lei pe lună în puterea de cumpărare de astăzi, peste 20 de ani veți avea nevoie de mult mai mulți lei nominali ca să cumpărați aceleași lucruri, deci și de un capital mai mare. Majoritatea calculatoarelor împart venitul dorit la rata de retragere, obțin un prag fix și caută când îl atingeți — un prag înghețat la prețurile de azi. Pe valorile cu care pornește formularul, varianta înghețată dă 13 ani și 2 luni, iar cea corectă 26 de ani și 2 luni. Exact dublu.
Ce este „rata de retragere” și de ce apare 4%?
Este procentul din portofoliu pe care l-ați retrage în fiecare an. Cei 4% sunt cifra pe care o caută toată lumea, motiv pentru care câmpul pornește de la ea — nu pentru că acest site o susține. Este o regulă empirică disputată, dedusă în anii ’90 din date istorice americane, pe portofolii americane de acțiuni și obligațiuni, pe un orizont de 30 de ani, cu inflația și impozitarea de acolo. Nu este o lege, nu este o constantă și nu a fost testată pe piața românească. Este un câmp editabil tocmai pentru că este o ipoteză: la 3% termenul crește la 39 de ani și 5 luni, la 5% scade la 19 ani și 4 luni.
De ce contează atât de mult inflația introdusă?
Pentru că ea determină cât de repede fuge ținta. Păstrând restul neschimbat, rezultatul arată așa: la 0% ajungeți în 13 ani și 2 luni, la 2% în 16 ani și 10 luni, la 3% în 20 de ani și o lună, la 4% în 26 de ani și 2 luni, la 5% în 56 de ani și 9 luni — iar la nivelul măsurat recent de INS, obiectivul nu se atinge deloc în 60 de ani. Nu este un defect al calculatorului: dacă randamentul net abia depășește inflația, capitalul aproape că nu crește în termeni reali, iar un obiectiv de 25 de ori cheltuiala anuală devine practic inaccesibil. Merită rulate mai multe valori, nu una singură.
Ce înseamnă „nu se atinge în 60 de ani”?
Exact ce scrie, și este un răspuns, nu o eroare. Cu ipotezele introduse, soldul nu ajunge niciodată la pragul necesar în intervalul pe care îl acoperă calculatorul. Pagina afișează atunci cât ar fi soldul și cât ar fi ajuns pragul, ca să vedeți cât de departe sunteți și ce ar trebui schimbat. Un calculator care ar afișa oricum o dată ar fi mai plăcut și greșit.
Capitalul necesar apare în două variante. Care este cea reală?
Amândouă, dar răspund la întrebări diferite. „Capital necesar, în banii de azi” este pragul raportat la prețurile de astăzi — cifra cu care puteți compara mental. „Capital necesar la momentul atingerii” este aceeași putere de cumpărare exprimată în banii de atunci, și este cifra pe care proiecția trebuie să o atingă efectiv. A doua este întotdeauna mai mare, iar diferența dintre ele este exact ceea ce omit calculatoarele care înghețează pragul.
Calculul ține cont de impozite?
Nu, și este o limitare reală, nu una minoră. Nici acumularea, nici retragerile nu sunt impozitate în acest calcul. Regimul fiscal românesc al veniturilor din investiții depinde de instrument, de perioada de deținere și de intermediar, iar CASS se datorează la praguri raportate la salariul minim — nu poate fi redus la un procent. Nu am introdus cote pe care nu le-am verificat într-un text legal în vigoare. În practică, impozitarea înseamnă că aveți nevoie de un capital mai mare decât cel afișat aici.
Ce se întâmplă după ce ating pragul?
Calculatorul nu modelează faza de retragere, și aceasta este a doua limitare importantă. El răspunde la o singură întrebare — când ajunge soldul la un anumit prag — nu la întrebarea dacă banii rezistă apoi treizeci sau patruzeci de ani. Durabilitatea retragerilor depinde de ordinea randamentelor, iar un deceniu slab imediat după ce vă opriți din muncă este scenariul care sparge planuri care pe hârtie păreau confortabile. Este cunoscut ca riscul secvenței randamentelor și niciun calcul de acest tip nu îl acoperă.
Alte calculatoare
Calculatoare de credit
Calculatoare de salarii
Calculatoare de investiții
Timp de lucru
Surse
Temei legal: Institutul Național de Statistică, comunicat de presă nr. 202 / 12 august 2026.
Verificat la: .
- INS — Inflația și evoluția prețurilor de consum: iulie 2026 (comunicat nr. 202)
- INS — Indicele prețurilor de consum (IPC)
- BNR — curs de schimb de referință (XML)
- BNR — cursul de schimb
Rata de retragere de 4% nu este o valoare preluată dintr-o sursă oficială și nu este o constantă: este o regulă empirică disputată, dedusă din date istorice americane pe un orizont de 30 de ani, netestată pe piața românească. Singura cifră măsurată de pe această pagină este rata anuală a inflației publicată de INS, afișată cu luna la care se referă. Calculul nu modelează impozitarea — nici în acumulare, nici la retragere — și nu acoperă faza de retragere propriu-zisă.
Rezultatele au caracter informativ și reprezintă estimări obținute pe baza regulilor generale în vigoare. Nu constituie consultanță fiscală, juridică sau financiară. Pentru situații particulare — contracte atipice, sectoare cu regim special, decizii cu miză financiară — consultați un contabil autorizat, un consultant fiscal sau angajatorul dumneavoastră.